Doctor Who - Sezonul 6

Dupa principiul din 3 in 3, din nou scriu despre noul sezon din Doctor Who dupa al 3 lea episod.

La finalul sezonul 4 avusesem ceva retineri in a mai vedeam noul sezon fara David Tennant. Si am avut retinerile astea cam cateva luni bune, dar la un moment dat am zis "hai sa ii dau o sansa". Trebuie sa recunos ca noile serii cu Matt Smith nu vor fi la fel de bune ca cele cu David Tennant.

Fara indoiala David a fost cel mai bun doctor, si oricine ar fi fost dupa el nu ar reusit sa fie la nivelul sau, dar Matt nu e chiar rau, e amuzant intr-un mod copilaresc si cu siguranta e un Doctor unic.

Este totusi ceva legat de noile sezoane care ma intriga. Daca pana acum Doctorul era cel care salva pe toti, acum parca Doctorul are nevoie sa fie salvat. Am sezatia ca dupa momentul Donna Noble, Doctorul a inceput un nou stadiu in viata lui, stadiul in care el este salvat.

Ignorand toate teoriile privind-o pe River Song curiozitatea mea e cea din sezonul 4 de la prima lor intalnire: care e numele lui real.

Revenind la sezonul 6, dupa primele 2 episoade "The Impossible Astronaut" si "Day of the Moon", care au fost pline de adrenalina episodul 3 "The Curse of the Black Spot" a fost pe undeva dezamagitor. Cum in Romania abia se difuzeaza sezonul 4, nu voi intra prea mult in detalii.

Bleach - episodul 320 "Gotei 13, Gathering in the Real World!"

Inca nu stiu ce sa spun despre noua serie din Bleach. Adevarul e ca dupa terminarea luptei cu Aizen nu prea ma mai asteptam sa exista o continuare. Tot timpul am crezut ca sfarsitul lui Aizen inseamna si sfarsitul serialului.

Dar se pare ca m-am inselat. Avem parte de o noua serie, serie care mie imi da asa o senzatie de filler, si inca nu unul foarte bun. Sper sa ma insel, insa momentan nu sunt prea impresionata de cum decurg lucurile.

Episodul de ieri a fost relativ plictisitor din punctul meu de vedere, tipa asta Nozomi nu are nici sare, nici piper, de fapt e cam ca mancarea de regim, fara nici un fel de ... nimic interesant.

Totusi a fost si un moment interesant - capitanii si vicecapitanii din Gotei 13 inghesuiti in camera lui Ichigo. Si in acea inghesuiala, in camera micuta a lui Ichigo, Byakuya est neschimbat si ia situatia ca si cum ar fi fost cel mai normal lucru din lume.

Clipul de fapt e avampremiera din finalul episodului 319 :

Game of Thrones - Urzeala Tronurilor ep. 3 "Lord Snow"

Se pare ca in perioada asta sunt cu un pas in urma lucrurilor. Si ma refer aici la faptul ca despre trailer-ul de la "Harry Potter and the Deathly Hallows" - partea a 2 a am scris cam la 3 zile dupa ce a aparut.

Si cum 3 este o cifra magica si drespre "Game of Thrones" - Urzeala Tronurilor scriu abia dupa episodul 3. De mult nu am mai fost atat de prinsa de un serial. Si daca e sa ma gandesc bine cam de la "Lost" - prima serie evident, pentru ca urmatoarele m-au dezamagit atat de tare incat ... dar nu despre asta era vorba.

Ca sa fiu sincera nu am vazut primul episod, la un moment dat am vazut un trailer pe Cinemagia, era exact inainte de episodul 2, mi s-a parut interesant si am zis "de ce nu", mai ales ca, asa cum spuneam si mai devreme nu am mai vazut un serial bun de ceva vreme.Si uite asa am ajuns sa vad si episodul 3 si la finalul episodului sa spun "mai vreau".

Dincolo de partea fantastica a povestii nu are cum sa nu te prinda actiunea, personajele (jucate uimitor de bine) si bine inteles povestea in sine.

Un mic amanunt care mi-a placut, Sean Bean in rolul lui Eddard "Ned" Stark are aceeasi prezenta si aceeasi infatisare ca si in "Lord of The Rings" in rolul lui Boromir.


Dar revenind la episodul de aseara, impresia generala - frig. Recunosc, eu am o problema cu frigul, si tot vorbitul acela despre iarna m-a inghetat.Aaa, da si vreau si eu lup, par foarte simpatici.Acum vorbind serios abia cu episodul de aseara incep sa se aseze lucrurile si intreaga actiune pare sa se indrepte intr-o singura directie.

Cum eu sunt cam in urma cu 3 episoade, azi vor fi doua trailere, unul pentru serial si celalalt pentru episodul trei "Lord Snow"

Agora

Ieri seara am vazut un film pe care voiam sa il vad de multa vreme. Mai mult de cat atat, in vremurile de demult cand aveam probleme cu computerul si cu internetul i-am cerut prietenului meu sa vina special de la Bucuresti cu filmul in brate. Si ... surpriza .... nu m-am uitat la el. Pana aseara. Si ce mare pierdere a fost.

Povestea in sine este frumoasa si e atat de complexa, si da, stiu are la baza realitati istorice, inclusiv moartea Hypatiei ( interpretata uimitor de bine de Rachel Weisz) are la baza o realitate istorica - e adevarat un pic infrumusetata, intrucat Hypatia nu a murit atat de usor, chiar a fost ucisa (cel mai probabil cu pietre) de un grup de crestini.


Despre "Agora" se vorbeste de multe cele mai multe ori in stransa legatura cu Alejandro Amenabar, regizorul filmului, acesta fiind cel de-al doilea film al lui in engleza. Bine asta am aflat azi dupa ce am cautat trailer-ul pentru postul de azi. Nu m-am uitat pentru regizor, si nici pentru Rachel Weisz. Mai de mult cand am citit prima data despre Hypatia am ramas impresionata de viata ei. Asta a si fost motivul pentru care am vrut sa vad filmul.

 Probabil o sa am suficiente critici in momentul asta, dar nu are cum sa nu te impresioneze modul in care crestinii din opresati devin cei care opreseaza. Si mai mult de cat atat vorbim de perioada romana cand ... cu totii stim cam cat de cruzi erau oamenii la acea vreme. Atata cruzime, doar pentru simplu motiv ca cineva crede ca ideea lui e mai buna de cat a altuia, si daca acela nu e de acord cu el il omoara.

Aaaa si sa nu uit Max Minghella, a fost bun, dar nu impresionant. Si nu cred ca faptul ca este fiul lui Anthony Minghella ar trebui sa ma impresioneze.

Harry Potter

Tinand cont de postarea precedenta, tin sa ma prezint. Ma numesc Anca. Acesta nu este blogul meu, dar tin mortis sa spun: sunt fana Harry Potter!... de vreo 8 ani, cam asa.
Intai am citit cartile, apoi am vazut filmele, mereu in ordinea asta. De acea am fost de multe ori carcotasa la unele scene din filme care nu aveau absolut nicio legatura cu povestea initiala. But marketing is marketing. Dragostea e aceeasi si ierti cu bune cu rele.
Dupa ce am citit cartile, am inceput sa-mi creez noi prieteni prin intreaga lume, de la grupuri Yahoo, pana la grupuri prin scrisori, fan-club-uri.
Dar cu timpul, sau cu varsta, am lasat-o mai moale, tinand seama ca mai aveam si scoala la care trebuia sa 'particip'.
Insa nu ratam: niciun trailer, niciun spoiler, nicio imagine din backstage, niciun interviu, niciun film !
De aceea, ultimul film va lasa un gol in sufletul meu de copil, se va termina o poveste asa de frumoasa, puerila la inceput, dar dramatica la sfarsit. Trailerul din postul precedent s-ar putea sa fie ultimul...pacat, chiar mi-as fi dorit alte capitole, alte carti...
Dar lasand tristetea la o parte, ma bucur ca sunt fana Harry Potter. Altfel, nu as mai fi facut cunostinta cu Delia [ 'sefa' blogului :D ], nu as fi format atatea prietenii in Ro si nu numai.
Nu sunt adio, spun doar "Pe curand!".

Mischeif Managed.

"Harry Potter and the Deathly Hallows - Part 2" Trailer 1

E adevarat ca trailer-ul a aparut de miercuri si probabil de atunci l-am revazut de vreo 6 ori, insa nici pana acum nu am inteles de ce sare. Nu este nici o saritura in carte ( si da am luat din nou cartea in mana ca sa vad daca am ratat eu ceva, si nu e nici o saritura). O alta chestie de care nu imi aduc aminte este cam la ce moment incepe Harry sa ii spuna Tom.

Oricum asta e trailer-ul pentru ultima parte care va fi lansata pe 15 iulie (inca nu stiu data exacta cand va fi lansat si in Romania, sper ca in aceeasi zi)

The Imaginarium of Doctor Parnassus

Am vazut filmul asta cu ... aproape jumatate de an in urma, hai nu chiar jumatate de an dar cam 3 luni. Insa ca si in multe alte cazuri, fie lipsa timpului, fie o lene mare m-a facut sa astept pana acum sa scriu despre el.

Despre Doctor Parnassus ar fi multe de spus, si eu personal am citit zeci de "critici" care mai de care mai savante si mai ... dar trecand peste toate astea sentimentul pe care mi l-a lasat mie a fost de fantezie. Si nu, nu ma refer la fantastic, ca gen ci la fantezie ca senzatie, ca traire.

Multi vorbesc ca asta ar fi ultimul film al lui Heath Ledger, da cronologic vorbind asa este, Heath Ledger a murit inainte de a termina filmul. De aici si aparitia celorlalti 3 actori (Johnny Depp, Colin Farrell, Jude Law) in rolul lui Tony. O miscare foarte inteligenta si foarte benefica, care mie personal mi-a placut. Poate povestea nu ar fi avut acelasi farmec.


Povestea in sine nu e noua (un pact cu diavolul care ajunge sa fie regretat si incercarea disperata de a iesi din acest pact), insa modul in care este spus cu siguranta este nou. 


Marcati de tragedia care a urmarit acest film multi uita sa aminteasca ceva despre Christopher Plummer, cel care il joaca, genial as putea zice, pe Doctor Parnassus.

Doctor Who

Am inceput sa ma uit la Doctor Who, sau mai bine zis sa revad Doctor Who acum o luna in urma cand intamplator am butonand telecomanda am prins un final dintr-un episod (evident un episod cu David Tennant). Si am zis ca daca tot am vazut numai un episod (respectiv un final de episod) de ce nu as vedea seria intreaga. Si daca tot vad seria intreaga de ce sa nu o iau eu de la inceput

Acum sa nu credeti ca m-am apucat eu sa vad episoadele clasice, nu doar cele din 2005 pana in prezent, sau si mai bine spus pana in 2009, cand evident Doctorul a regenerat  si actorul a fost schimbat.

Recunosc nu am vazut nici un episod cu noul Doctor, nu vrea sa par superficiala, dar nu stiu de ce m-am cam oprit la momentul cand se incheie si povestea cu Rose. Poate si pentru ca de la inceput asta a fost povestea, Doctorul si Rose Tyler.

Si aici voiam sa ajung, la Rose si prima ei calatorie cu Doctorul, cand se duc pana la sfarsitul Pamantului, la propriu, cand Soarele arde pamantul si ... stiti deja teoriile pe tema asta. E al doilea episod din prima serie si aici Doctorul este Christopher Eccleston.

Ce mi se superb si fantastic e momentul cand soarele "inghite" pamantul, sau mai bine zis muzica de atunci. E genial sa vezi cum dispare planeta noastra pe Britney Spears - Toxic. E genial.

Invitatie la vals

"Invitatie la vals" a fost cartea mea de drumetie. Am luat-o in concediu cu mine ca sa nu ma plictisesc. In acelasi timp aveam nevoie de ceva usor ca sa nu ma pun la mult efort. Sau cel putin asa am crezut eu la o prima impresie ... exterioara a copertii.

Pentru cei care nu au citit cartea, nu va asteptati sa o povestesc eu pentru ca merita citita, pentru cei care au citit-o ... aaa ... foarte bine ati facut. Primul lucru care il spun despre carea asta e ca a fost unul din momentele cand m-am inselat. Adica, daca initial am avut impresia ca va fi o lectura nu numai usora cat si facila, pe undeva nu a fost asa.E adevarat ca povestea te prinde (pe mine m-a prins asa de tare ca am terminat-o in 2 zile si nu in 7 cat planuisem) si ca din punctul asta de vedere e o lectura usoara.

E incredibil de real razboiul acela surd al orgoliilor, cati dintre noi nu au trecut prin asa ceva? Eu una recunosc, stiu ce inseamna, am facut asta candva. Si la fel ca eroul cartii am realizat ca de fapt totul a fost o banalitate abia in momentul cand era prea tarziu.

De ce mi-a placut? Pentru ca are o poveste frumoasa, pentru ca m-a prins, pentru ca e bine scrisa si nu in ultimul rand ca a fost mai mul de cat ma asteptam.

Voi incerca pe viitor sa comentezi cartile imediat cele termin si nu la o luna dupa.

Ps: cartea pe care o am eu e cea din poza

Drumul spre inalta societate

Spuneam acum ceva vreme ca am pe noptiera 2 carti. Una e cea pe care nu am terminat-o nici acum (Tara Duncan si Dragonul renegat - pe care inca nu o comentez) si asta.

Tehnic vorbind nu se incadreaza la literatura fantastica, de fapt nici nu e, insa e si asta tot o poveste.

Mai intai o sa spun ca imaginea reprezinta chiar cartea pe care o am eu. Da, e cea de 5 lei de la Jurnalul National. Am zis ca daca tot e 5 lei, chiar daca nu e buna, macar nu imi pare rau de bani.

Am citit cartea cam in o zi jumatate, e o lectura usoara. Usoara din multe puncte de vedere. Nu ma intelegeti gresit. Mi-a placut povestea, e vorba despre un tanar care vrea sa isi depaseasca conditia sociala. Un fel de Dinu Paturica varianta de dupa al doilea razboi mondial. Insa cred ca pana la urma colectia isi atinge foarte bine scopul, povesti frumoase spune intr-o maniera care sa nu te pun prea mult pe gandit.

Si cum eu sunt un fel de Gica Contra o sa spun in primul rand ce nu mi-a placut - finalul. Nu faptul ca a fost previzibil m-a deranjat, de fapt la asta ma si asteptam. M-a deranjat modul gretos in care s-a terminat (la propriu). Eu in general nu sunt mofturoasa, si cum am crescut in orasul lui Bacovia stiu sa gasesc frumosul si in "bube, mucegaiuri si noroi". Atunci cand e arta si nu e o chestie gretoasa inituila.

In concluzie nu e carte care sa o recomand, dar daca va cade in mana cititi-o, e interesanta.